Emilio Azarettieelv tldl .a:wp:0}f GBbHh G f;h Ff5,9llik g)
VE
|
Questa pagina a l'è scrita in ventemigliusu |
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/f4/Emiliu_Azaretti.jpg/220px-Emiliu_Azaretti.jpg)
Emiliu Azaretti (3 d’avrì 1902 - 28 de frevà 1991)
Ìndice
- 1 Biugrafia
- 2 Puesie intu parlà intemeliu
- 3 Cumedie
- 4 Editoriali
Biugrafia[modìfica | modìfica wikitèsto]
U l’è nasciüu a Ventemiglia u 3 d’avrì d’u 1902, da Angelu e Emilia Rondelli. Purtai â fin i stüdi, intu 1925 u pigliava a leurea in chimica e farmaçia a l’Üniversità de Zena e u praticava a prufesciun de spassià, eredità dau paire, in via Cavour, insciu cantun de via d’a Stassiun. Inti primi ani d’u XX Seculu, a a çità de Ventemiglia a vantava a presensa d’in ritrövu cultürale püblicu, u Cafè Ligüre, in viale Principe Amedeu, ancöi cursu d’a Repüblica, duve "u sciù Emiliu" u parteçipava cun custansa ai debà cürai da l’emeritu prufesù Vieri Bongi. Apasciunau de dialetu e tradissiui d’u postu, intu 1927, u l’è staitu ün d’i fundatui d’a "Cumpagnia d’i Ventemigliusi", üna d’ê prime "famiglie" ligüri, cun "A Campanassa" de Savuna e "A Compagna" de Zena. ‘St’assuciassiun a s’è pruposta a difesa d’u patrimoniu d’a lenga, d’a störia, d’i munümenti e d’u fulclure de Ventemiglia e d’a Zona Intemelia e elu u n’è staitu u Consule Rapresentante, cume di’ u presidente, fina au 1945. Intu 1928, inseme a Filipu Giliu Rostan, u fundava a "Cumpagnia d’u Teatru Ventemigliusu", fiřudramatica dialetaře che tanta impurtansa a l’avereva avüu inte l’opera de recüperu e sarvagardia d’u patrimoniu lucale. Candu u regime, u s’è messu a amaregnà düramente e tradissiui, elu u s’è intestau de mantegne a sou indipendensa de pensceiru e a cuntügnà l’opera incumensà. Au cuménsu d’i Ani Trenta, cu’ in abundante grüpu de amighi, apasciunai cume elu d’i dialeti intemelî, u l’à caciau e base pe’ a fundassiun de l’ "Academia Ventemigliusa" ch’a l’à daitu vita au muvimentu d’ "A Barma Grande", ina mira ch’a l’à avüu u sou puntu de forsa inta pübřicassiun d’ina revista - sutatituřà "Antulugia Intemelia" – duv’i gh’àn culaburau scritui inti dialeti d’a zona cumpresa intra a Valata de l’Argentina e u Prinçipatu de Munegu, aiscì se ‘stu teritoriu u l’éira staitu devisu dau cunfin puliticu italu-françese. Infra u 1932 e u 1939, de ‘st’antulugia i sun staiti pübřicai séte vulümi, ch’i cuntegne ina vasta prudüssiun dialetale: puesie, prose, testi teatrali, mise a lögu de riçerche lenghistighe e etnugrafiche. In fegunda culaburassiun cun Filipu Giliu Rostan, sute u pseudonimu de - Yvan Dakhordiu - i fan paresce nümeruse pièçes dialetaři, in testi uriginali o redüti, duve gh’è da remarcà: L’AMÙ U L’È CIÜ FORTE CHE U BRUSSU, "U dottor PEPIN SCURLUSSURA, PAULIN U S’INCALA, A VERITA’ A L’UFENDE, A ÇENA D’A LEVA (trasmessa d’â RAI inti Ani Setanta). Ancu’: A SCÖRA D’I MARÎ, U SE CREDEVA D’ESSIRU, U RÜVEGU DE BON CÖ, FRANÇE’ MERA, U SPIRITU DE CUNTRADIÇIUN, BERNA’ U BÜLU U SE MARIA. Intu 1946, in Svissera, u se mariava cun Matilde Pfister, ch’a gh’à daitu due figlie: Emilia e Gisella. Da paire cusciensiusu, candu l’è staitu u mumentu de destetà ‘ste due garsune, u l’à dedicau ben ciü tempu â famiglia, metendu in po’ da parte i tantiscimi interessi cultürali. Però, intu 1961, sprunau da Rostan, u reciamava a ina ciü atenta atività u sciàiru grüpu d’i Soci d’a Cumpagnia, invitanduři a arrepiglià e tradissiui, trasmetendu l’interessu ae generassiui giuvanili. Intantu u sbrilunava i autui dialetali de tüta a Zona Intemelia a repiglià l’atività, fandu pübřicà da Ninu Lamboglia, l’ötavu nümeru d’A Barma Grande. Da chel’anu, fina au 1974, suta a sou ghida, i l’éira stampai autri sei vulümi d’a revista, ch’i cuntegne a prudüssiun dialetaře d’au dopugherra e i sun servii da sprùn pe’ l’arrepiglià d’a literatüra dialetaře, che da chelu mumentu a l’à atrövau nümerusu seghitu. Aiscì dopu a scumparsa de Rostan u cuntügnava a pratica d’autù de testi teatrali, uriginali o redüti, ch’i nu’ mancava de esse rapresentai d’â "Cumpagnia d’u Teatru Ventemigliusu" direta da Pierin Sismondini.
‘Sti chi i tituři: CHI U L’È U MARIU DE CESIRA, INA PIGA DERRE’ A L’AUREGLIA, U GRUNGU, I DUI CUSTANTIN, A PIGNATA, A RIVINCITA DE PASCÀ, PESCAVUI DE CANA, U CUTELU DE PE’ U MANEGU, CHELE NÖTE DE SETEMBRE.
Intu 1977, pe’ a celebrassiun d’u çencantenariu de fondassiun d’â "Cumpagnia d’i Ventemigliusi", intu mezu ae autre mire, u creava i "Centri di Cultura Dialettale" ch’i l’àn u scopu de tramandà ai figliöi d’ê scöre u patrimoniu cultürale d’u dialetu. Diresüi da Rensu Villa, inta Scöra elementare e dau prof. Massimo Cavalli inte Medie, i Centri i l’àn derulàu in’intensa atività surva tütu intu campu d’a cansun e d’a reçita dialetaře, utegnendu faitüranti afermassiui, aumancu fina a tüti i Ani Ötanta, aiscì suta a diressiun d’a duturessa Rita Zanolla. L’è staitu ancu’ Azaretti a preparà i testi dialetaři pe’ st’atività, adatandu pe’ e scene, antighe e çelebri foure, cume: A FOURA D’U RATU E D’U GALETU, GIANCANEVE, ÇENERUSELA, MARMELIN, U GATU INGIARMAU. De ciü, pe’ i figliöi, u l’à messu inseme ina gramaticheta ilüstrà IMPARAMU U VENTEMIGLIUSU, nasciüa d’â culaburassiun cun Villa, e cumpendià da ina serie de audiucascete, lezüe in dialetu da amighi d’a Cumpagnia.
Fin dai Ani Trenta u l’è staitu autù de pareglie cansun in dialetu, caicüna cumposta inte ocaixun d’ê edissiui d’a "Bataglia d’ê Sciure", müxicae e cögliüe intu cadernetu "CANSUN VENTEMIGLIUSE" püblicau d’â Cumpagnia intu 1970, primu d’ina serie de edissiui, aiscì prestigiuse. Â fin d’i Ani Setanta, i l’à cumesau a paresce i früti d’i longhi ani de stüdi e de riçerche, purtae avanti intu campu d’u dialetu e, d’urdinariu, presentae ai "Colloques des langues dialectales" urganisai a Munegu. Inte ‘ste püblicassiui: NOMENCLATURA DELLA FAUNA MARINA IN DIALETTO VENTIMIGLIESE, paresciüa insciu Bollettino dell’Atlante Linguistico Mediterraneo e a culaburasciun au vulüme I DIALETTI LIGURI ch’u tegne i ati d’u Cunvegnu de Zena, faitu intu 1973. U nu’ fava mancà a sou culaburassiun â "Rivista Ingauna e Intemelia" de l’Istituto Internazionale di Studi Liguri, d’u cale u l’eira staitu Sociu fundatù e, fina au 1977, Presidente d’a Seziun Intemelia. Ma l’opera ch’a duveva daghe fama naziunale e internaziunale a l’è staita de següru L’EVOLUZIONE DEI DIALETTI LIGURI ESAMINATA ATTRAVERSO LA GRAMMATICA STORICA DEL VENTIMIGLIESE, paresciüa in due edissiui, üna derré l’autra, intu 1977 e intu 1982. Intu meiximu anu, dopu ina longa opera de preparassiun, furnia dai za’ nuinai Colloques, intu Prinçipatu de Munegu, paresceva l’ "Académie des langues dialectales" d’a cale u l’eira staitu patruçinatù, membru fundatù e vicepresidente. Intu 1989 vieva a lüixe l’ürtima deficurtùsa fatiga: STUDI LINGUISTICI SULL’ANFIZONA LIGURIA-PROVENZA, preparà in culaburassiun cu’a prof. Giulia Petracco Sicardi, e cuntegnente in aprufundiu e magistrale sagiu insciu dialetu de l’Auriveta (Olivetta San Michele).
Dutau de sciamante spiritu puliticu, intu 1945, â fin d’a desastrusa gherra ch’a l’àva redütu Ventemiglia a in bigu de macerie, u lançava l’idea d’â "Zona franca intemelia" ch’a l’averva dovüu recustrüì, aumancu dau puntu de vista ecunomicu-duganale, l’entità de l’antiga Cuntea. Pe’ arrivà a ‘stu scopu u l’à fundau "L’Unione Democratica Federalista della Liguria Intemelia" assuciassiun ch’a l’aveva u sou organu de infurmassiun intu giurnale lucale "LA VOCE INTEMELIA", ch’u n’è staitu u fundatù e diretù fina â morte. U prugetu d’a Zona Franca u nu’ l’à avüu incumensu, ma u giurnale u l’à purtau avani e püblicassiun cume mensile d’infurmassiun e difesa d’i interessi lucali suta l’egida de l’ "Unione Intemelia". Fundatù, intu 1948, d’a "Commissione italo-francese per lo studio dei problemi di frontiera e del bacino del Roia", u l’è staitu aiscì fundatù e presidente d’u "Comitato per l’ammodernamento della S.S. 20 di Val Roia", cume aiscì d’ê assuciassiui "Difesa della spiaggia" e "Pescatori Marini". Ispeitù unurariu d’a Suprintendensa ai Munümenti fina au 1971, u l’è staitu aiscì, d’â fundassiun, membru d’a "Commissione di arte sacra della diocesi di Ventimiglia". Inti Ani Sciüscianta, elezüu cume indipendente, u l’à faitu parte de trei aministrassiui, üna derré l’autra: Cunseglié cumünale e Assesù ae Finanse e au Patrimoniu, ucüpanduse, tra l’autru, pe’ l’istitüssione in Ventemiglia d’i Licei Classicu e Scientifigu e de l’Istitutu Tecnicu Cumerciale.
Aiscì sou a pratica de prugetassiun e finansiamentu d’i travagli, pöi ciantai lì, d’u portu de Ventemiglia. U l’à travagliau cun custansa fina a candu e condissiui de salüte i ghe l’àn permessu, sareva a di’ fina a pocu tempu avanti de möire, che l’è stau u 26 de frevà d’u 1991, inta sou ca’ d’a Marina San Giüsepe, lasciandu a mezu caiche interessante travagliu de cultüra d’u postu, cume u breviau d’a messa pe’ u giurnu de San Segundu, messa zü in ventemigliusu; travagliu ch’u l’è staitu publicau postümu d’â scignura Matilde.
Puesie intu parlà intemeliu[modìfica | modìfica wikitèsto]
1 - SONETTI GIOVANILI
DEXIDERIU ventemigliusu
APARISSIUN ventemigliusu
2 - STAVA A MAIRE Stabat Mater ventemigliusu
3 - VIVA U SCÖGLIU ventemigliusu
4 - CUME L’E’ BELU TANGHEZA’ ventemigliusu
5 - CIANCEGURA BARLEGURA ventemigliusu
6 - VIVA CARLEVA’ ventemigliusu
7 - ADIU CAVU ventemigliusu
8 - PIGLIARU, PIGLIARU U RATU INTU TOURU ventemigliusu
9 - FATENE CARA’ PAULIN ventemigliusu
10 - L’E’ A TÜ CHE VÖGLIU BEN ventemigliusu
11 - L’E’ MEGLIU CIÜGA’ IN ÖGLIU ventemigliusu
12 - U CAN E A SOU SCIUMBRIA ventemigliusu
13 - U TRAN-LÜMASSA ventemigliusu
14 - A BEGARIÇIA ventemigliusu
15 - SCIURE E GARSUNE ventemigliusu
16 - MA GHE N’AVE’ TESTA ventemigliusu
17 - A CANSUN D’A ZONA FRANCA ventemigliusu
18 - A L’EIRA A REGINETA D’E VALAE ventemigliusu
19 - CANDU L’ARRIVA U MAZU ventemigliusu
20 - A SCAŘA ventemigliusu
Rime pupulari arrecampae
ANA SÜSANA ventemigliusu
GIAN BRAGHETA ventemigliusu
SABU SANTU ventemigliusu
SÜCA PERA’ ventemigliusu
PASCA PIFANIA ventemigliusu
STROFETTA di canto popolare disperso ventemigliusu
IN SCIU’ VALUN DE PIGNA ventemigliusu
Cumedie[modìfica | modìfica wikitèsto]
L’AMU’ U L’E’ CIÜ FORTE CHE U BRUSSU - con Rostan : Ivan Dakordiu
U "DOTTOR" PEPIN SCURLUSSURA - con Rostan : Ivan Dakordiu
PAULIN U S’INCALA - con Rostan : Ivan Dakordiu
U MEIGU PE’ FORZA - con Rostan : Ivan Dakordiu
A SCÖRA D’I MARÎ - con Rostan : Ivan Dakordiu
U RÜVEGU DE BON CÖ - con Rostan : Ivan Dakordiu
A VERITÀ A L’UFENDE - con Rostan : Ivan Dakordiu
A ÇENA D’A LEVA - con Rostan : Ivan Dakordiu
BERNÀ U BÜLU U SE MARIA
I DUI CUSTANTIN
A PIGNATA
A RIVINCITA DE PASCÀ
PESCAVUI DE CANA
U CUTELU DE PE’ U MANEGU
CHELE NÖTE DE SETEMBRE ...
TÜTU PE’ INA CAMIXÖRA GRIXIA
U SE CREDEVA D’ESSIRU
FRANÇE’ MERA
U SPIRITU DE CUNTRADIÇIUN
DUI MARÎ IN GALERA
INA PIGA DARRÈ A L’AUREGLIA
CHI U L’È U MARIU DE CESIRA
Teatru pe’ i figliöi
A FOURA D’U RATU E D’U GALETU
GIANCANEVE E I SÉTE NANI
ÇENERUSELA
A BELA CH’A DORME INTU BOSCU
MARMELIN
U GATU INGIARMAU
E BUXIE
STÖRIE DE PESCAVUI
I OSPITI D’UNÙ
Editoriali[modìfica | modìfica wikitèsto]
A BARMA GRANDE -Antulugia intemelia - C.d.V. - I.I.S.L.
IMPARAMU U VENTEMIGLIUSU con Renzo Villa - C.d.V.
I DIALETTI LIGURI negli atti del Convegno di Genova del 1973
NOMENCLATURA DELLA FAUNA MARINA IN DIALETTO VENTIMIGLIESE
Bollettino dell’Atlante Linguistico Mediterraneo.
ETIMOLOGIA DEI DIALETTI LIGURI attraverso l’evoluzione storica del ventimigliese -
Casabianca . Sanremo 1982.
STUDI LINGUISTICI SULL’ANFIZONA LIGURIA-PROVENZA - con Giulia Petracco Sicardi
Olivetta San Michele.
LA FAUNA MARINA NEL DIALETTO VENTIMIGLIESE
LA VOCE INTEMELIA Organo d’informazione locale - Fondatore e direttore fino al 1991.